Sunt Iulia Bortaș – Nutriționist Dietetician – și în acest articol vorbim despre importanța dietei ketogenice în epilepsie și boli neurologice.

Utilitatea dietei ketogenice în epilepsie:

Unul dintre cele mai vechi tratamente pentru epilepsie este dieta clasică ketogenică, care presupune un aport crescut de grăsimi și un conținut scăzut de proteine și carbohidrați, cu restricționarea caloriilor și a lichidelor. Dieta imită starea de post, modificând metabolismul pentru a utiliza grăsimile ca sursă primară de combustibil.

Tratamentul farmacologic al epilepsiei disponibil în prezent are eficacitate limitată. La pacienții cu epilepsie, tratamentul farmacologic recomandat de nerurolog cu anticonvulsivantele disponibile duce la controlul convulsiilor în mai puțin de 70% din cazuri. Intervenția chirurgicală poate duce la controlul crizelor la unii dintre pacienți, dar lasă totuși un număr semnificativ de pacienți cu crize necontrolate. Prin urmare, în epilepsia rezistentă la medicație, s-a descoperit utilitatea dietei ketogenice. Din 1990, numărul publicațiilor privind încercările de a trata epilepsia, rezistentă la farmacoterapie, cu o dietă ketogenică, a crescut rapid.

Colaborarea dintre nutriționist și neurolog este parte din tratamentul epilepsiei.

Ce este diferit în această dietă keto?

Dieta ketogenică este un tratament medical pentru controlul convulsiilor bazată pe schimbarea metabolismului primar al organismului. Aceasta este alcătuită în principal din conținut ridicat de grăsimi, proteine moderate și foarte puțini carbohidrați. Macronutrienții din dietă sunt împărțiți în aproximativ 55% până la 60% grăsimi, 30% până la 35% proteine și 5% până la 10% carbohidrați. Mai exact, într-o dietă de 2000 kcal pe zi, carbohidrații ajung la 20-50 g pe zi.

În general, organismul obține energie din trei surse majore de macronutrienți:

• Carbohidrați: pâine, cereale, orez, paste, fructe, legume etc.
• Grăsimi: ulei, unt, pește gras, fructe cu coajă lemnoasă etc.
• Proteine: ouă, carne, pește, lactate etc.

Carbohidrații acoperă într-o dietă obișnuită aproximativ 50% până la 60% din necesarul zilnic, grăsimile 30% iar proteinele 20%. Carbohidrații sunt sursa primară de energie a corpului, dar în momentul când furnizarea de glucoză este insuficientă, intervin resursele de grăsime. Corpul menține doar o cantitate de glucoză de 24 până la 36 de ore și, odată ce glucoza este epuizată, corpul se folosește automat de sursa energetică de rezervă – grăsimea corporală stocată.

Care este mecanismul de acțiune al dietei ketogenice în epilepsie și alte boli neurologice?

Modelul dietetic ketogenic este bogat în lipide (90%) și sărac în carbohidrați și proteine, pentru a produce cetoză și stimularea catabolismului. În mod practic, carbohidrații sunt principala sursă de producere a energiei în țesuturile corpului. Când organismul este lipsit de carbohidrați din cauza reducerii aportului la mai puțin de 50g pe zi, secreția de insulină este redusă semnificativ și corpul intră într-o stare catabolică. Depozitele de glicogen se epuizează, forțând corpul să treacă prin anumite modificări metabolice. Trecerea metabolismului energetic de la producerea de energie glicolitică la generarea de energie prin fosforilarea oxidativă (ß oxidarea acizilor și producerea corpilor cetonici) face parte din mecanismul anticonvulsivant al dietei ketogenice.

Din studii, s-a observat, un efect inhibitor al dietei ketogenice asupra tranziției permeabilității mitocondriale legată de moartea apoptotică și necrotică. Mai mult, în modele experimentale, acetoacetatul a exercitat un efect anticonvulsivant cu spectru larg. În mod similar, în alte studii, injectarea de corpuri cetonice a dus la reducerea sensibilității la convulsii.

O altă ipoteză cu privire la funcția dietei ketogenice este legată de modificările metabolismului neuronal, funcției mitocondriale și rezervei de energie. În condiții normale, substratul obișnuit pentru neuroni este glucoza. Pentru a facilita difuzarea acesteia prin bariera hematoencefalică, transportorii de glucoză sunt prezenți în stratul endotelial capilar al creierului. Metabolismul glucozei produce energia rapid disponibilă, necesară activității convulsive. Prin urmare, la pacienții cu dietă ketogenică, nivelul de energie al glicemiei este scăzut, iar creierul începe să utilizeze corpurile cetonice pentru energie. Acest metabolism anaerob încetinește disponibilitatea energiei, ceea ce reduce convulsiile.

Care sunt posibilele efecte adverse ale dietei ketogenice?

Efectele secundare sunt în general puține și deseori reversibile, acestea dispărând fără a fi nevoie de întreruperea dietei.

Cele mai frecvente efecte secundare pe termen scurt ale dietei ketogenice includ o serie de simptome precum deshidratare, greață, vărsături, cefalee, oboseală, amețeli, insomnie, dificultăți de toleranță la efort și constipație, uneori denumită „gripă keto”. Aceste simptome se remit în câteva zile până la câteva săptămâni. Asigurarea unui aport adecvat de lichide și electroliți poate ajuta la contracararea unora dintre aceste simptome.

Aderența la o dietă ketogenică impune monitorizare medicală strictă

Studii recente au descoperit un rezultat semnificativ pozitiv la utilizarea dietei ketogenice pentru tratamentul epilepsiei refractare la medicație, la copii și adulți, dar pentru a avea succes, această dietoterapie necesită respectarea strictă. Pacienții cu epilepsie ar trebui să adopte această dietă numai cu sprijinul unei echipe formate dintr-un medic neurolog și un dietetician autorizat, care poate calcula și monitoriza corect dieta pentru fiecare individ.

În centrul Mind Reset din Cluj veți avea oportunitatea de a colabora cu o echipă medicală pluridisciplinară care să vă sprijine în managementul acestei patologii.